 |
Arhiva ştiri Seminar ’’Viitorul Politicii Agricole Comune după 2013’’ În data de 10 noiembrie a.c. la iniţiativa Comitetului pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (COMAGRI) din cadrul Parlamentului European (PE) a fost organizat seminarul ’’Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013’’, care a evidentiat urmatoarele aspecte relevante: 1. Reforma Schemei Unice de Plată şi mecanismele de sprijin specific (art. 68 şi 69) PAC a suferit constant modificări ca urmare a schimbărilor politice, economice şi sociale. Comparativ cu reforma PAC din 1992 când a fost orientată către sprijinul pe piaţă, după 2013 va fi dificil de definit o noua formă a politicii agricole. În contextul analizei cadrului financiar trebuie să existe un acord între societate şi beneficiarii plăţilor, iar dezbaterile îndelungate pe marginea acestui subiect nu creează certitudine pentru fermieri. Aspectele prioritare ce trebuie analizate în perioada următoare se referă la legitimitatea Sistemului Unic de Plată (SUP) şi furnizarea serviciilor de mediu (bunuri publice). În ceea ce priveşte legitimitatea, dependenţa (venit fermier) şi distribuţia plăţilor directe (per hectar şi per beneficiar) sunt ridicate în Statele Membre. Pentru bunurile publice este necesară clarificarea definiţiei scopului şi a măsurilor relevante şi cuantificarea lor. 2. Reforma Politicii de dezvoltare rurală Spaţiul rural joacă un rol foarte important în contextul integrării europene. Perspectiva diminuării bugetului poate influenţa dezvoltarea zonelor rurale, respectiv politica de dezvoltare rurală care este în competiţie cu alte politici comunitare (socială, de mediu, transporturi, protecţia consumatorilor). Situaţia în viitor a sectorului agricol va determina noi cerinţe şi implicit definirea unor noi obiective. Viitorul PAC trebuie analizat în corelare cu provocările care apar în zonele rurale, respectiv asigurarea coeziunii spaţiului rural. După 2013 se recomandă o mai bună distribuţie a cheltuielilor între Pilonul 1 şi Pilonul 2, respectiv între SM şi în interiorul SM. În cazul integrării europene spaţiul rural poate juca un rol important pentru a răspunde tuturor provocărilor care contribuie la conceptul de coeziune. 3. Aspectele bugetare ale plăţilor PAC: scenariul după 2013 Este necesar definirea unui scenariu coerent pentru alocarea corespunzătoare a cadrului financiar, acesta reprezentând elementul cheie pentru viitorul PAC. Este posibil o diminuare a bugetului pentru PAC şi în acest context co-finanţarea naţională ar putea crea avantaje. O serie de SM sunt în favoarea reducerii bugetului pentru agricultură, cum ar fi Suedia şi Regatul Unit. În cadrul PAC abordarea echilibrată pentru agricultură şi păduri ar putea conduce la creşterea substanţială a costurilor necesare. Rata co-finanţării poate fi diferită în funcţie de programele de sprijin. Integrarea PAC cu alte politici comunitare ar putea avea consecinţe financiare. Ca o strategie tranzitorie PAC trebuie să fie orientată către realizarea de bunuri publice, corelată cu reducerea plăţilor directe. Această abordare trebuie reglementată şi printr-o politică eficientă a utilizării terenurilor. Concluzii Există potenţial de dezvoltare a sectorului agricol în UE cu posibilitatea creării de noi locuri de muncă în spaţiul rural. Procesul de simplificare a PAC trebuie să constituie o prioritate. Se impune o analiză mai atentă în cazul diferenţei între preţurile ridicate ale produselor agricole şi veniturile fermierilor care continuă să scadă. Înaintea stabilirii bugetului trebuie definit un set de obiective, care să se refere la competitivitatea economică, protejarea mediului şi crearea de locuri de muncă. SE recomandă stabilirea unei sume forfetare a plăţilor directe per hectar în UE pentru a creşte legitimitatea sprijinului financiar. În viitor dezvoltarea rurală trebuie să joace un rol predominant în cadrul PAC având în vedere noile provocări, în special implicarea fermierilor în producerea de energie regenerabilă şi posibilitatea eliminării treptate a combustibilului fosil. Viitorul PAC să ţină cont de schimbările întreprinse ca urmare a procesului de globalizare şi a securităţii furnizării de alimente. În sectorul agricol veniturile sunt la nivelurile cele mai reduse în comparaţie cu alte sectoare din UE. Dezbaterile privind bugetul trebuie să ţină cont şi de opinia publică şi să se explice cetăţenilor despre utilizarea surselor financiare. Propunerile financiare ale Comisie Europene privind schimbările climatice Toate concluziile cercetărilor ştiinţifice, demonstrează fără echivoc creşterea alarmantă la nivel mondial a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ţinând cont de acest aspect, Comisia Europeană a conceput un Plan privitor la finanţarea acţiunilor de combatere a încălzirii globale în ţările în curs de dezvoltare, plan care se doreşte a fi un punct de reper în cadrul discuţiilor dintre Parlamentul European şi Comisia Europeană, discuţii care au ca scop coagularea poziţiei Uniunii Europene, în cadrul agendei Conferinţei de la Copenhaga privind schimbările climatice, din decembrie 2009.
Având la dispoziţie numai trei luni până la deschiderea acestei importante Conferinţe, negocierile internaţionale nu pot oferi încă un răspuns satisfăcător la întrebarea ,,cum pot fi ajutate ţările în curs de dezvoltare să limiteze încălzirea globală şi mai ales să facă faţă efectelor acesteia?”. Se estimează că plafonul maxim al costurilor generale legate de acţiunile directe de combatere a încălzirii globale, va înregistra o creştere evidentă în următorii ani. Comisia Europeană concluzionează că pentru a atinge dezideratele rezolvării întrebării de mai sus, este nevoie de o finanţare publică internaţională, cuprinsă între 22 şi 50 miliarde euro/an, subliniind totodată, că fiecare ţară trebuie să contribuie în funcţie de nivelul de emisii de care este responsabilă şi de capacitatea financiară pe care o are. În propria-i privinţă, Uniunuea Europeană va contribui până în 2020 cu o sumă anuală cuprinsă între 2 şi 15 miliarde euro, diferenţa urmând a veni din partea altor ţări industrializate şi a economiilor emergente, precum China, India şi Brazilia. Protocolul de la Kyoto, care expiră la sfârşitul anului 2012, nu a impus obligaţii ţărilor în curs de dezvoltare, însă statele industrializate doresc ca acestea, împreună cu economiile emergente, să li se alăture, luându-şi angajamentul ferm de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Scopul conferinţei din decembrie de la Copenhaga, este acela de adoptare a unui nou acord (Protocol) global, mai larg şi mai concret, care să satisfacă pe toţi actorii implicaţi în lupta dusă împotriva schimbărilor climatice. sursa: Dănuţ Apetrei Modificări aduse Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) datorate implementării Planului European de Redresare Economică (PERE) Conform Planului European de Redresare Economică (PERE), agreat în cadrul Consiliului European din perioada 11-12 decembrie 2008, urmează a se oferi un stimulent pentru economia europeană, prin alocarea a 5 miliarde euro pentru proiecte din domeniul energetic, infrastructură în bandă largă (infrastructură de internet) şi proiecte pentru noile provocări cu care se confruntă omenirea (schimbări climatice, energii regenerabile, biodiversitate, gestiunea resurselor de apă, inovaţie, restructurarea sectorului de produse lactate). Din suma alocată prin Planului European de Redresare Economică (PERE), României îi revine suma de 101 694 00 euro, sumă care suplimentează bugetul iniţial alocat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Suma suplimentară este repartizată fiecărei axe, în proporţia avută iniţial, avându-se în vedere multitudinea activităţilor deja prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013 şi care sunt în conformitate cu acţiunile ce se pot finanţa conform Anexei II a Regulamentului CE nr. 74/2009 de modificare a Regulamentului CE 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). I. Axa I – 45 884 333 euro, din care: II. Axa II – 27 203 145 euro – pentru Măsura 214 – Plăţi de agro-mediu III. Axa III – 28 606 522 euro, din care: Alte propuneri de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) A. Eliminarea prevederii privind cota de lapte din Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole Avându-se în vedere costurile de producţie ridicate, coroborate cu scăderea preţului de comercializare, precum şi schimbările cărora trebuie să le facă faţă fermierii ca urmare a eliminării treptate a regimului cotei de lapte, producătorii de produse lactate vor fi sprijiniţi prin alocarea de fonduri suplimentare pentru investiţii, care să le permită adaptarea la noile condiţii impuse de piaţă. În baza Regulamentului CE nr. 363/2009 (pct. 2 şi art. 2, paragraf 1), care modifică Regulamentul CE nr. 1974/2006, se propune eliminarea limitelor de investiţii pentru fermele de vaci de lapte în cadrul limitelor cotelor de producţie alocate pentru fermele indivduale, astfel încât secţiunea Tipuri de investiţii (corporale/necorporale) şi cheltuieli eligibile, punctul iii din Măsura 121, va avea următorul enunţ – Construirea şi/sau modernizarea fermelor de taurine pentru producţia de lapte. B. Eliminarea prevederii din Măsura 123, sectoare prioritare care exclud din sectorul vin, investiţiile care vor fi realizate începând cu anul 2009 prin Pilonul I Ţinând cont de prevederile art. 23 - ,,Transferul financiar către dezvoltare rurală,, din Regulamentul CE nr. 479/2008, potrivit căruia sumele fixe pe baza cheltuielilor anterioare efectuate în temeiul Regulamentului CE nr 1493/1999, sunt disponibile ca fonduri comunitare suplimentare pentru a finanţa măsuri în cadrul programelor de dezvoltare rurală finanţate în temeiul Regulamentului 1698/2005 şi faptul că România a decis să nu transfere aceste sume la dezvoltare rurală pentru evitarea dublei finanţări, la momentul elaborării PNDR, în fişa tehnică a măsurii 123 au fost excluse din sectorul vin investiţiile care vor fi realizate începând cu anul 2009 prin Pilonul I. Modificarea propusă are în vedere faptul că în prezent, aceste investiţii care făceau obiectul excepţiei prevăzute în PNDR, au fost excluse din Planul Naţional de Sprijin al Vinului, finanţat prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) din 2009. Astfel, avându-se în vedere că menţinerea acestei prevederi nu mai este de actualitate, se impune şi eliminarea resticţii din sectorul prioritar vin. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pentru avansul de 50% În data de 25 iunie 2009 a apărut ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 74 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la CE şi a fondurilor aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, FEADR, FEP, FEGA, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare - publicată în M.O. nr. 434/25.06.2009. La art. 20 alin. (3) este prevăzută posibilitatea creşterii cuantumului avansului FEADR până la 50% pentru anii 2009 şi 2010. Acest lucru este în conformitate cu prevederile art. 56 (2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, acordat din FEADR, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul investiţiilor pentru care se încheie contracte de finanţare în perioada 2009 – 2010, cuantumul avansului va fi de 50% din contribuţia financiară publică. Beneficiarul poate primi avansul numai după avizarea favorabilă de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a procedurii de achiziţii, conform procedurilor de lucru ale acesteia. Avansurile acordate şi nejustificate până la expirarea duratei de execuţie a proiectului vor fi recuperate de APDRP prin executarea scrisorilor de garanţie. Măsuri PNDR - Proiectele de investiţii destinate dezvoltării rurale vor beneficia de majorarea avansului. Ca urmare a negocierilor purtate cu Statele Membre, Comisia Europeana a adoptat Regulamentul (CE) nr. 363 din 4.05.2009 care modifica Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/ 2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Masuri PNDR - Programul european Life+ acorda, anul acesta, aproape 11 milioane euro pentru cei care protejează mediul România poate beneficia, in acest an, 10,9 milioane euro, mai mult cu 2 milioane euro fata de anul trecut, pentru finanţarea proiectelor depuse prin programul european Life+, care au ca obiectiv protejarea mediului si sprijinirea biodiversităţii Masuri PNDR - Modificările propuse de România pentru PNDR 2007-2013 au fost aprobate Comisia Europeana a aprobat modificările propuse de România pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 Masuri PNDR - Depunerea cererilor pentru plăţile naţionale complementare (CNDP) in sectorul zootehnie sursa: http://www.gazetadeagricultura.info Acţiuni consultanta -
Târgul arădean de produse si preparate tradiţionale, la prima ediţie Consiliul Judeţean Arad si Centrul Cultural Judeţean in colaborare cu Complexul Muzeal Arad si Oficiul Judeţean de Consultanta Agricola Arad vor organiza in zilele de 30 - 31 mai 2009, prima ediţie a Târgului de produse si preparate culinare tradiţionale. sursa: http://www.gazetadeagricultura.info Acţiuni consultanta - POSDRU a lansat 14 linii noi de finanţare sursa: http://www.gazetadeagricultura.info Turism rural - Piaţa Europei din Komarno
|